PRIMARIA COMUNEI HORIA

Judetul Constanta

PREZENTARE LOCALA

    Localitatea Horia este atestata documentar in anul 1877. Centrul de comuna a fost stabilit pentru prima data in Comuna Horia, apoi in satul Siriu, iar in anul 1912 ia fiinta Primaria Horia cu satele apartinatoare
  • Tichilesti,
  • Closca,
  • Crucea,
  • Saraiu,
  • Runcu,
  • Pantelimon,
  • Vulturu.
    In anul 1930 comuna Horia a ramas cu satele apartinatoare Closca, Siriu si Crisan pana in anul 1968, cand a vut loc o noua organizare administrativ teritoriala prin care satele Siriu si Crisan trec in componenta comunei Crucea, iar comunei Horia i se alipeste comuna Ghindaresti ce devine sat apartinator comunei Horia si astfel satele ce compun comuna Horia sunt: Horia - resedinta de comuna cu satele apartinatoare Tichilesti, Ghindaresti si Closca.
    In anul 1996, comunei Horia i se schimba denumirea in Ghindaresti si totodata se schimba si resedinta de comuna, la Ghindaresti.
    In anul 1999, datorita demersurilor facute de catre cetatenii localitatii Horia si Tichilesti si cu ajutorul Consiliului Judetean Constanta si conducerii filialei Constanta a Partidului Democrat, se initiaza un proiect de lege ce se adopta de catre Parlamentul Romaniei, prin care se reinfiinteaza comuna Horia cu satele apartinatoare - Tichilesti si Closca, cu populatia stabila, ce a avut ca principala ocupatie - agricultura si cresterea animalelor.

    Asezarea geografica a comunei
   
Comuna Horia - asezata in partea de nord-vest a Judetului Constanta formata din HORIA - resedinta de comuna si de cele doua sate apartinatoare - Tichilesti si Closca.
    HORIA
- resedinta de comuna este situata la 2 Km Nord de Drumul National 2 A - Harsova - Constanta, in dreptul Km 17.
    TICHILESTI - sat apartinator, situat la 5 Km, SUD de Horia pe Drumul Judetean 223 - ce trece prin localitate si face legatura cu satul invecinat Topalu si in continuare face legatura cu orasul Cernavoda. Din satul Tichilesti se poate ajunge pe drumul comunal (asfalt) Nr. 67 la Ghindaresti, sat cu populatie de etnie rusa.
    CLOSCA - sat apartinator, situat la 3 Km la Nord de Horia, pe DJ 223, ce face legatura la Nord cu localitatea Saraiu.
    Cele trei localiati sunt asezate pe o vale larga cu deschidere spre Dunare. Pe firul vaii curge paraul Chichirgeaua (denumire turceasca) care isi formeaza cursul incepand de la satul Closca cat si a satului Siriu, adunand apele pluviale de pe versanti cat si din izvoare proprii, ce are varsarea in Dunare, in partea de SUD,  4 Km distanta de localitatea Tichilesti.
    Din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei se invecineaza la:
  • nord cu teritoriul satului Miorita, al Comunei Ciobanu,
  • la estest cu teritoriul Comunei Saraiu,
  • la sud cu teritoriul Comunei Crucea si Topalu,
  • la vest cu teritoriul Comunei Ghindaresti.
    Totalul suprafetei este de 6293 ha din care 301 ha in intravilan, din care:
  • agricol - 5611 ha,
  • arabil - 5053 ha,
  • vii - 16 ha,
  • pasune - 542 ha.
        Localitatea este situata in zona de stepa, unde cresc plante proprii acestei zone cum sunt:
  • coada soricelului,
  • aliorul,
  • scanteiuta,
  • cimbrisorul,
  • diferite specii de graminee care populeaza pasunile.
    In depresiuni sau pe pante mai sunt tufisuri formate din porumbar, paducel  mur.
    Vegetatia lemnoasa este reprezentata in general de padurile infiintate pe terenurile degradate (foste pasuni amplasate pe dealuri supuse eroziunii) ea este reprezentata de specii de salcami, gladice, paducel iar in vecinatatea Dunarii care margineste teritoriul administrativ al localitatii este formata din padure de salcie si plop.
    Buruienile din culturi.
    Primavara timpuriu, culturile de toamna sunt invadate de plante cu o perioada scurta de vegetatie ca:
  • pungulita,
  • sugelul puturos,
  • soparlita.
    Aceste buruieni nu constituie un pericol prea mare pentru semanaturi, in special pentru cele de toamna din cauza ca au frecventa redusa, talie mica si durata de vegetatie scurta.
    O alta serie de buruieni de talie mai inalta si care devin pagubitoare pentru toate culturile, sunt:
  • mustarul de camp,
  • mohorul,
  • rochita randunicii,
  • stirul,
  • cornutii - apar in a doua jumatate a lunii aprilie si in cursul lunii iunie.
    Din flora ruderala (vegetatie ce creste pe marginea drumului, cat si pe pasunile naturale) amintim:
  • troscotul,
  • ciocul berzei,
  • scaiul magaresc,
  • cucuta,
  • unda vacii,
  • traista ciobanului.
    Fauna. Alaturi de speciile de animale care sunt crescute in gospodariile populatiei (bovine, ovine, caprine, porcine, pasari (rate, gaini, gaste, curci) cresc in stare salbatica si care constituie o noutate pentru zona - fazanul care se remarca in zonele impadurite recent, dropiile, iepurele de camp, vulpea, porumbeii salbatici mai recent porci mistreti.
    Neexistand cursuri de apa permanente sau balti nu putem vorbi despre fauna acvatica.

    Clima
   
Zona o putem caracteriza ca avand un climat temperat excesiv, comparativ cu climatul temperat moderat care se manifesta in apropierea litoralului.
    Precipitatiile sunt insuficiente si neuniform repartizate in timpul vegetatiei plantelor de cultura, iar vanturile sunt putenice si frecvente.
    Sub aspect termic, ne situam intr-una dintre cele mai calduroase zone din tara, la fel ca intreaga Dobroge. Temperatura medie anuala este in jur de 11 grade celsius, temperatura minima inregistrata -17 grade celsius, iar temperatura maxima a ajuns la + 35 grade celsius.
    Trecerea de la primavara la vara se face de obicei brusc, astfel incat la sfarsitul lunii mai si inceputul lunii iunie se produce o incalzire accentuata a vremii. In a doua perioada a verii se inregistreaza temperaturi ridicate, care asociate cu lipsa de precipitatii amplifica foarte mult caracterul secetos al zonei.
    Sub aspect pluviometric, zona in care se afla localitatea poate fi caracterizata ca o zona foarte secetoasa cu precipitatii insuficiente si neuniform repartizate in timpul vegetatiei plantelor de cultura.
    Se observa in ultimii ani o abatere de  la normal. Cele mai mari cantitati de apa cadeau in mod obisnuit in lunile mai si iunie. In ultimii ani, precipitatiile care au cazut in lunile iulie si august au dus la inundarea  multor gospodarii din localitate, dar si a culturilor agricole care au fost amplsate pe terenurile mai joase.
    In perioada iernii zapada care cade este in cantitate mica si se asterne neuniform, datoriita vantului puternic ce o viscoleste si o asterne in zonele adapostite, lasand culturile de toamna neacoperite si supuse inghetului ce duce uneori la compromiterea unor culturi insamantate in toamna.

    Calitatea Aerului
   
Determinari cu privire la continutul in dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac, pulbere in suspensie si sedimentabile cat si a continutului in clor, fluor, acid clorhidric nu au fost facute in teritoriu, dar putem face aprecierea ca in zona nefiind unitati industriale poluatoare nu au fost semnalate cazuri de imbolnavire a populatiei sau de fitotoxicitate la plante care sa aiba drept cauza elemente de poluare aratate mai sus, consideram ca aerul, acest element indispensabil vietuitoarelor, are o calitate buna si ca locuitorii pot locui in siguranta in localitate din acest punct de vedere.

    Calitatea Apei
   
Putem considera ca fiind apa de suprafata, paraul Chichirgeaua care strabate teritoriul administrativ al localitatii de la NORD la SUD si isi aduna apele de pe vaile Closca, Mandai, Crisan si care se unesc in apropiere de DN 2 A continuindu-si cursul catre Dunare pe canalul regularizat (nedecolmatat) prin Tichilesti pana la Dunare. Apa care se aduna provine din izvoare proprii dar si de pe versantii laterali, atunci cand ploua.
    Determinari cu privire la indicatorii fizico - chimici (temperatura, PH, oxigen, continut de subsatnte organice, saruri  de calciu, sodiu, nitrati, nitriti, duritate, nu au fost efectuate, pentru ca apa ce curge pe acest parau nu este folosita de catre populatie. Ea serveste in perioada de vara atunci cand nu seaca izvoarele, numai pentru adapatul animalelor scoase la pasunat.
    Factorii ce conduc la poluarea paraului:
  • desfiintarea complexului de ingrasare a bovinelor de la Crisan cat si a complexului de vaci de lapte din Horia, au condus la disparitia factorilor agrozootehnici care poluau paraul.
  • de ceilalti factori - industriali, urbanistici, demografici, nu putem vorbi, pentru ca nu exista surse poluatoare care sa deverseze in parau.
    Apele subterane
    Panza freatica in vai si lunci se gaseste la o adancime de 2-4 m si este influentata de cresterea sau scaderea nivelului celui mai apropiat curs de apa (Dunarea). in zona de platou, adancimea la care se gaseste panza freatica este de cca. 25 m.
    Ape evacuate
    Avand in vedere ca pe teritoriul administrativ nu sunt unitati industriale care sa deverseze ape poluante in cursul de apa existent (Chichirgeaua), nu sunt probleme cu privire la poluarea organica, industriala, radioactiva si chimica.

    Solul
    Conditiile naturale de roca, clima, vegetatie, hidrologice au dat nastere la solul de tip balan de stepa ce ocupa in jur de 90% din suprafata arabila si suprafete reduse de cernoziom castaniu carbonatat. Solul format pe loess cu o textura lutoasa, slab pana la medie alcaline, saturate in baze, cu un continut de pana la 3% humus. Au un continut ridicat de carbonat de calciu iar regimul de umidate este foarte scazut, caracterizat prin uscaciune in a doua jumatate a verii.